Pr. ENRICO MAIORANO, ofm cap. Cuvântul de ordine, parola acestei prime duminici este: "vegheați". Isus, referindu-se la sfârșitul lumii, îi invită pe ucenicii săi să facă exact acest lucru: "vegheați!" Și pentru a explica ce înseamnă acest lucru, spune o scurtă parabolă. El spune că este ca un om, un gospodar care și-a părăsit casa și a predat totul servitorilor săi . Printre acești servitori se află portarul care are sarcina de a veghea. Iar acestuia i se spune: veghează, veghează cu atenție! Și unde este problema? Problema constă în faptul că niciunul dintre servitori nu știe exact când se va întoarce stăpânul... seara, la miezul nopții, dimineața sau târziu în zi. De aceea este necesar să veghezi.... Este necesar mai ales pentru portar. Așadar: contrastul este între aceste două cuvinte: a veghea sau a dormi. Între cel care ațipește, care își trăiește viața cu ochii închiși, și cel care veghează, care este atent pentru ca atunci când se va întoarce stăpânul, va fi pregătit să-l primească, va fi pregătit și nu va lăsa să treacă pe lângă el acel moment. Riscul este tocmai acesta: să lăsăm să ne scape momentul potrivit și, prin urmare, să rămânem cu ochii deschiși, să trăim în viață. Domnul vine pe neașteptate, în momentele de întuneric, în momentele de lumină. El vine întotdeauna. Gândiți-vă și la păstorii din noaptea de Crăciun. Era noapte , așa că trebuiau să doarmă. Atunci de ce sunt treji? Sunt treji pentru că își îndeplinesc cu sârguință lucrarea lor: aceea de a veghea asupra turmei. Este necesar să nu ne pierdem speranța. Într-adevăr, nu se mai poate aștepta, trăind ca niște cinici și deziluzionați. Dar se poate alege calea speranței, calea celor care așteaptă, calea celor care știu că vor vedea flori chiar și în noroi, nu pentru că florile sunt deja acolo, ci pentru că știu că vor încolți. IMAD ARHAFITH RISHMAWI Artizan din Betleem Am început să lucrez cu lemnul pentru Jiries Mufarreh. Observându-i munca, am învățat treptat meseria și am devenit mai bun la curățarea, tăierea și sculptarea lemnului. Mai târziu, am decis să lucrez independent. Trebuie să păstrăm această moștenire și să învățăm noile generații. Nimeni nu vrea să învețe această meserie, deoarece crede că nu este profitabilă. Turiștii vin aici pentru a cumpăra și iau acasă ceea ce cumpără. Acesta este un mijloc de trai important pentru zona Betleem, Beit Sahour și Beit Jala. Dacă nu ar fi fost prelucrarea lemnului de măslin, turismul ar fi încetat să mai existe în zona noastră. Acum, situația este dificilă, iar cei care pot lucra lucrează, în timp ce alții sunt, din păcate, șomeri sau concediați. Read More