Nu toată lumea știe că Maria este patroana ordinului franciscan. Dar de unde această importanță a Preasfintei Fecioare Maria pentru ordin? Vom afla aceasta printr-o selecție de obiecte din colecția Custodiei Țării Sfinte care vor fi expuse în viitoarea secțiune istorică a Muzeului Terra Sancta. Muzeul, care va fi construit în Conventul Sfântul Salvator din Ierusalim, va fi locul unde vom putea redescoperi istoria franciscanilor din Țara Sfântă și devotamentul lor față de Maica Domnului. Ne vor însoți în acest studiu părintele Stéphane Milovitch, directorul Oficiului Patrimoniului Cultural al Custodiei, și părintele Alessandro Coniglio, profesor la Studium Biblicum Franciscanum din Ierusalim. Pr. STÉPHANE MILOVITCH, ofm Directorul Oficiului Patrimoniului Cultural – Custodia Țării Sfinte Astăzi ne găsim în Curia Custodiei Țării Sfinte din Ierusalim. Vă prezentăm o masă de proveniență italiană, pictată în tempera și datând probabil din secolul al XVI-lea. După cum puteți vedea, masa este rezultatul îmbinării dintre două părți. Din cauza stilului diferit dintre partea inferioară și cea superioară, se crede că partea inferioară aparținea unui suport cu picturi, în timp ce partea superioară ar fi fost adăugată în urma relocării lucrării. În partea inferioară este reprezentată Deesis, o temă iconografică tipică artei bizantine care prezintă imaginea lui Cristos Judecătorul, însoțit în lateral de Preasfânta Fecioară Maria și de Sfântul Ioan Botezătorul care în momentul Judecății finale mijlocesc pentru oameni. Printre aceștia, îi recunoaștem în stânga pe Sfântul Francisc și pe Sfântul Dominic, iar în dreapta pe Sfânta Ecaterina din Alexandria. În partea de sus, este reprezentat Dumnezeu Tatăl învăluit într-un nor și înconjurat de cei patru evangheliști, în timp ce în lateral se desfășoară episodul Bunei Vestiri. Pr. ALESSANDRO CONIGLIO, ofm Profesor la Studium Biblicum Franciscanum - Ierusalim Deci tema acestei mese este Deesis, adică „mijlocire”. De fapt, misiunea Mariei și a lui Ioan Botezătorul, este de a duce rugăciunile omenirii înaintea lui Cristos, pentru a obține de la el binecuvântările și harurile de care are nevoie biata noastră omenire. Această reprezentare ne amintește de o rugăciune adresată Maicii Domnului pe care Sfântul din Assisi a compus-o ca unica Antifonă din Oficiul său al Patimii și care spune astfel: „Preasfântă Fecioară Marie, nu s-a născut printre femei nimeni în lume ca tine, fiică și slujitoare a Preaînaltului Împărat, Tatăl ceresc, mama Preasfântului nostru Domn Isus Cristos, mireasa Duhului Sfânt; roagă-te pentru noi cu Sfântul Arhanghel Mihail și cu toate puterile îngerești ale cerului și cu toți sfinții, către Preasfântul și preaiubitul tău Fiu, Domnul și învățătorul”(FF 281). Maria este invocată de Sfântul Francisc ca cea care mijlocește la Fiul ei divin, în virtutea meritelor sale deosebite. De fapt, Sfântul Francisc descrie legătura dintre Fecioara Maria cu Preasfânta Treime. Maria are putere asupra inimii lui Dumnezeu pentru că este fiica și slujitoarea Tatălui ceresc, maica lui Isus și mireasa Duhului Sfânt. Deci, este clar că Dumnezeu nu poate rezista rugăciunii sale, pentru că Dumnezeu, care este o relație de iubire în profundul său, a stabilit cu Maria, cum nu a făcut-o cu nicio altă creatură, o relație unică de iubire, paternă, filială și nupțială! Totuși, dintr-o scrisoare adresată Surorilor Sărace din San Damiano, adică Sfintei Clara din Assisi și primelor ei însoțitoare, se observă că Sfântul Francisc consideră că astfel de relații de iubire pot fi legate între orice suflet cu Persoanele Preasfintei Treimi. De fapt, Francisc spune despre ele că „prin inspirație divină, ați devenit fiice și slujitoare ale Preaînaltului Împărat, Tatăl Ceresc, și v-ați căsătorit cu Duhul Sfânt, alegând să trăiți conform preceptelor evanghelice” (FF 139). Prin urmare, sufletul care îl urmează pe Isus în viața evanghelică este o nouă Maria, fiică și slujitoare a lui Dumnezeu Tatăl și mireasa Duhului Sfânt și, prin urmare, intră în marele cor de mijlocire pentru nevoile lumii care se înalță din Sfânta Biserică spre Preasfânta Treime. Read More