Damasc, Aleppo, Latakia: zece zile a durat vizita în Siria a părintelui Francesco Patton, Custodele Țării Sfinte. În cuvintele sale, întâlnirea caldă cu frații care se ocupă zilnic de oamenii care au suferit în urma cutremurului și de rănile pe care acesta le-a lăsat în peisaj și în oameni.
Pr. FRANCESCO PATTON, OFM
Custodele Țării Sfinte
"Am găsit o realitate foarte încercată, pentru că 12 ani de război au lovit puternic Siria, și aș spune în special unele părți ale Siriei. Acolo unde ne aflăm, este clar că războiul a lovit foarte tare Aleppo. Partea din oraș care fusese deja lovită de bombardamente este acum un morman de moloz. Și îndrăznesc să spun că ceva mai rău s-a întâmplat și în satele din Valea Orontes, pentru că acolo structurile care au rezistat războiului: Knayeh, Yacoubieh... cutremurul a făcut să se prăbușească casele, a afectat foarte grav biserica și mănăstirea din Yacoubieh și a afectat grav și biserica de la mănăstirea din Knayeh".
Mulți oameni sunt încă în corturi. Frații și voluntarii își continuă munca de solidaritate cu toți cei aflați în nevoie și bat la ușa lor.
Pr. FRANCESCO PATTON, OFM
Custodele Țării Sfinte
"Slavă Domnului, vremea este puțin mai bună în această ultimă perioadă, dar la începutul cutremurului era începutul lui februarie, era frig. În Latakia, pagubele au fost în principal la clopotniță, la fel și în Aleppo, în ceea ce privește structurile noastre. Ceea ce am văzut atunci, prin contrast, dincolo de distrugeri, a fost marea operă de primire pe care frații Custodiei au desfășurat-o, pentru că în momentul urgenței, deci chiar în primele săptămâni, la Colegiul Terra Santa din Aleppo au reușit să primească până la 6.000 de persoane, cazându-le în cel mai bun mod posibil, o saltea, o pătură, tot ce se putea, o masă caldă. Atenți față de toți creștinii, dar și de musulmani. Și asta, aș spune, că a însemnat și ajutor venit și de la alți creștini, dar și de la musulmani. În mod paradoxal, cea mai mare provocare este una care nu este materială: pentru că cea mai mare provocare este să învingi frica".
Părintele Patton, în calitate de custode, este ministrul provincial, adică superiorul fraților minori care trăiesc în toate locurile în care este prezentă Custodia Țării Sfinte, inclusiv în Siria. În ochii lui sunt imprimate chipurile tuturor
Pr. FRANCESCO PATTON
Custodele Țării Sfinte
Frații, în acest timp au făcut - aș spune - și o muncă de consolare, de reconfortare. Au muncit din greu, nu doar pentru a garanta ceva material, ci și pentru a-i liniști pe oameni.
Pr. FRANCESCO PATTON, OFM
Custodele Țării Sfinte
"Mi-am exprimat în mod clar apropierea mea față de frați, pentru că eu cred că, dacă ei se află într-un context periculos, dificil, solicitant, să primească o vizită din partea liderului lor, a ministrului lor, este ceva care încurajează. Mi-am exprimat în mod explicit recunoștința față de ei, dar mai ales mi-am exprimat recunoștința față de Domnul, pentru că mă bucur să văd că frații trăiesc ca frați, adică faptul că frații fac ceea ce ne cere Domnul în Evanghelie și ceea ce ne-a indicat Sfântul Francisc: deci că, pe de o parte, încearcă să trăiască în fraternitate chiar și în aceste contexte foarte dificile și, pe de altă parte, încearcă să fie - așa cum ne-a spus Sfântul Francisc - "supuși și în slujba oricărei creaturi umane din iubire față de Dumnezeu".
Pentru părintele Patton, odată trecută situația de urgență, este timpul să se gândească la reconstrucție și să ajute oamenii să continue să trăiască acolo unde cutremurul le-a afectat și locurile de muncă.
Având în vedere că mai sunt doar câteva zile până la Săptămâna Sfântă, Custodele lansează și un apel pentru colecta din Vinerea Mare, ale cărei fonduri pot fi de asemenea folosite pentru acest tip de urgență:
Pr. FRANCESCO PATTON, OFM
Custodele Țării Sfinte
Vinerea Mare trebuie să fie un moment în care toți creștinii din lume să se simtă motivați să fie solidari. Și știind că ceea ce ne este donat prin intermediul Colectei pentru Țara Sfântă, noi îl folosim apoi pentru operele de care este legată Colecta și, prin urmare, atât pentru întreținerea Locurilor Sfinte, pentru a permite creștinilor locali și pelerinilor din întreaga lume să trăiască experiența celei de-a cincea Evanghelii,a întâlnirii cu Locurile Sfinte și a reînnoirii credinței. Apoi, colecta servește, în mod firesc, pentru a susține activitățile pastorale: aceste parohii, de asemenea, răspândite în tot Orientul Mijlociu. Și apoi, cu siguranță, și pentru a sprijini operele sociale (cum ar fi școlile, cum ar fi căminele pentru bătrâni), apoi, pentru a sprijini situațiile de urgență. Cutremurul este cu siguranță o urgență. Războiul este cu siguranță o urgență. Refugiații și migranții sunt, de asemenea, cu siguranță o urgență, dar sunt acele forme de urgență care acum sunt mai mult sau mai puțin stabile, așa că fac parte din ceea ce reprezintă, de asemenea, angajamentul nostru zilnic și anual.
Deschiderea anului academic al SBF și al STJ cu o celebrare solemnă la Biserica San Salvatore din Ierusalim. Un an special pentru Centenarul Studium Biblicum Franciscanum.
În cuvintele părintelui Massimo Fusarelli, Ministru general al Ordinului Fraților Minori și ale părintelui Francesco Patton, Custodele Țării Sfinte, provocările misiunii din Siria. O comunitate marcată de război și de ultimul cutremur.
125 de tineri au participat la cel de-al 9-lea Marș Franciscan în Siria. Sub titlul "Cuvântul Tău este în inima mea", tinerii sirieni au căutat cuvântul lui Dumnezeu pentru a-l transforma în "lumina" care să le ghideze viața.
Pe 23 septembrie, la Emmaus Al Qubeibeh a fost sărbătorită Solemnitatea Sfinților Simeon și Cleopa. În jurul altarului, frații au ascultat Cuvântul și au oferit Pâinea Euharistică, prezența reală a lui Isus Înviat printre noi.